Scurt istoric
La 29 septembrie 1929 începe construcţia școlii pe terenul donat de familia Costescu, motiv pentru care va purta numele de „ȘCOALA COSTEASCĂ”. Vechea denumire a fost schimbată abia în anul 2002 în ȘCOALA NR. 182 CU CLASELE I-VIII „PROF. ALEXANDRU COSTESCU”.
Din momentul dării in folosință, clădire școlii va fi consolidată progresiv, în funcție de fondurile existente.
În anul 1930, în această acțiune, un rol deosebit l-au avut oficialitățile locale din primărie și consiliul comunal.
Deși pentru început școala a funcționat separat ca școală de fete și școală de băieți, în 1935 s-a trecut la învățământul mixt.
Clădirea școlii a fost deosebit de afectată de bombardamente în timpul celui de al doilea război mondial, zidurile sale fiind distruse în mare parte.
Între anii 1944 şi 1945 clădirea s-a aflat în reparații, cursurile desfășurându-se în case închiriate.
După terminarea războiului, viața școlii a intrat în ritmul ei firesc adaptându-se condițiilor economice și social-politice ale vremii.
Datorită existenței unui corp profesoral cu o înaltă pregătire profesională și cu dragoste și pasiune pentru activitatea didactică, dar și a unui director de excepție, învățătorul-institutor Nicolae Necula, școala și-a păstrat menirea ei de formator și îndrumător de conștiințe.
În 1997 a început derularea proiectului de renovare a cladirii școlii care s-a încheiat în anul 2000, școala dispunând acum de o clădire modernă și îngrijită.
Școala funcționează la parametri optimi datorită eforturilor susținute ale cadrelor didactice care s-au dedicat profesiei lor, dar și a părinților și persoanelor care doresc să-și educe copiii într-o instituție modernă compatibilă cu evoluția științei și tehnicii.
Scoala asta este cea mai tare scoala din lume iar profesorii sunt super de treaba.Merita orice secunda petrecuta aici.Sunt mandra de scoala mea.Imi iubesc colegii chiar daca ei sunt intr-o dispozitie proasta si nu sunt foarte sociabi daca pot spune asa.Va puuuuuuup!:)
Salutari in Romania! Neavand ce face , m-am gandit sa vad cum mai arata scoala unde mi-am inceput viata de elev. Tot din intamplare am dat peste comentariul dumneavoastra si habar nu am din ce motiv dar mi-a placut si mi-am adus aminte de 15.09.1972. Am fost elevul doamnei profesoare Eugenia Dumitrescu , la timpul acela. Asa cum a-ti mentionat si dumneavoastra si eu sunt foarte mandru de fosta me-a scoala si intradevar corpul profesoral la timpul respectiv au fost niste oameni deosebit de bine pregatiti profesional. La timpul respectiv am fost la programul semi-intern si aveam posibilitatea sa luam masa la cantina scolii si sa ne facem lectiile pana la ora16 ,sau cam asa ceva. In sfarsit i-mi este dor de timpurile alea si de Romania in general. La scoala 182 mi-am gasit prietenul vietii mele pana in ziua de azi , stati linistiti suntem amandoi sanatosi dar timpul a trecut si suntem amandoi la varsta de 52 de ani…
imi place mult aici la scola .Sunt aici de aproape 2 ani si m-am acomodat foare repede si chia imi place . IUBESC SCOALA GIMNQAZIALA ALXANDRU COSTESCU